O investigație publicată de RISE Moldova și preluată de Cotidianul scoate la lumină o rețea de companii și interpuși din Republica Moldova care ar avea legături indirecte cu așa-numita „flotă din umbră” a Federației Ruse – sistemul paralel prin care Moscova continuă să exporte petrol și alte resurse, ocolind sancțiunile occidentale impuse după invazia pe scară largă a Ucrainei.
În centrul anchetei se află un mecanism tipic spațiului post-sovietic: firme înregistrate pe numele unor rude, cumetri sau persoane fără experiență reală în domeniul naval ori energetic, dar care apar în acte ca administratori sau beneficiari ai unor companii implicate în tranzacții suspecte. Acest „imperiu al cumătrelor”, construit pe relații personale și loialități informale, ar fi fost utilizat pentru a masca adevărații beneficiari și pentru a crea perdele succesive de protecție juridică.
Fenomenul se leagă de ceea ce presa internațională și experții în sancțiuni numesc „flota din umbră” a Rusiei – un conglomerat de petroliere vechi, cumpărate prin intermediari, înregistrate în jurisdicții opace și operate prin companii-paravan.
Aceste nave transportă țiței rusesc în afara circuitelor clasice, folosind schimbări frecvente de proprietar, reînregistrări rapide și transferuri de încărcătură în larg pentru a evita monitorizarea. Potrivit investigației, anumite entități din Republica Moldova ar fi fost implicate în structuri comerciale conexe acestui sistem, oferind o verigă administrativă într-un lanț mult mai amplu.
Pentru Republica Moldova, o astfel de asociere este extrem de sensibilă. Țara se află oficial pe un parcurs european și a susținut regimul de sancțiuni împotriva Rusiei, chiar dacă nu este stat membru al Uniunii Europene. Orice conexiune între firme înregistrate la Chișinău și mecanismele de ocolire a sancțiunilor riscă să afecteze credibilitatea internațională a statului și eforturile sale de integrare europeană.
Mai grav este că astfel de rețele exploatează tocmai vulnerabilitățile structurale ale statului: transparență redusă privind beneficiarii reali, control slab asupra companiilor inactive sau fără activitate economică vizibilă, dar cu rol strategic în tranzacții externe. Modelul „cumetriei” devine astfel nu doar o problemă de moralitate publică, ci o chestiune de securitate națională.
În contextul războiului din Ucraina, „zona gri” a economiei globale – unde operează intermediari, companii off-shore și nave reetichetate – a devenit un câmp de bătălie economic. Rusia încearcă să-și mențină fluxurile financiare vitale, iar statele occidentale încearcă să închidă breșele. Republica Moldova, aflată la intersecția geopolitică dintre Est și Vest, nu-și poate permite să fie percepută drept o verigă slabă.
Investigația RISE Moldova ridică întrebări serioase despre capacitatea instituțiilor de a identifica și preveni folosirea teritoriului sau a jurisdicției moldovenești în scheme de eludare a sancțiunilor internaționale. Într-un moment în care Chișinăul cere sprijin și solidaritate din partea partenerilor occidentali, clarificarea rapidă și transparentă a acestor conexiuni devine esențială.
Dincolo de nume și firme, miza este una strategică: dacă Republica Moldova vrea să se ancoreze ireversibil în spațiul european, trebuie să demonstreze că nu tolerează imperii construite pe cumetrie și nici punți ascunse către economia de război a Kremlinului.