50
Cobza, cu tot ceea ce implică acest instrument în termeni de cunoștințe tradiționale, tehnici și muzică, a fost recent adăugată în prestigioasa Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității UNESCO. Această decizie a fost luată în cadrul celei de-a 20-a reuniuni a Comitetului Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, desfășurată între 8 și 13 decembrie la New Delhi.
Acest dosar, intitulat „Cobza, cunoștințe, tehnici și muzici tradiționale”, a fost propus în comun de România și Republica Moldova, consolidând astfel parteneriatul cultural dintre cele două țări. Este cea de-a cincea colaborare de acest fel, urmând altor propuneri comune care au dus la înscrierea în patrimoniul UNESCO a unor tradiții precum Colindatul în ceată bărbătească în 2013, Tehnicile tradiționale de realizare a scoarței în 2016, Practicile culturale asociate zilei de 1 Martie în 2017, și Arta cămășii cu altiță în 2022.
Recunoaștere internațională a valorii cobzei
Această includere subliniază valoarea simbolică, artistică și identitară a cobzei, recunoscându-i rolul fundamental în dezvoltarea culturală a comunităților de pe ambele maluri ale Prutului. Cobza nu doar perpetuează tradiții vechi, ci și întărește identitatea culturală comună dintre România și Moldova.
Mai mult decât o recunoaștere simbolică, integrarea cobzei în patrimoniul imaterial al UNESCO sporește vizibilitatea internațională a patrimoniului cultural românesc și sprijină dialogul cultural continuu între cele două state.
Măiestria meșterilor lutieri din Republica Moldova
În prezent, artizanii care contribuie la perpetuarea tradiției confecționării cobzei în Republica Moldova sunt Nicolae Dron și unul dintre copiii săi, care lucrează în satul Gura Galbenei, raionul Cimișlia. Atelierul familiei Dron este unic în țară, menținând vie această tradiție artizanală importantă.
Acest pas înainte în recunoașterea cobzei subliniază nu doar calitatea incontestabilă a meșteșugului local, dar și importanța conservării patrimoniului cultural pentru viitor, asigurându-i o continuitate care depășește bariera geografică și temporală.