R. Moldova încearcă să rămână o țară neutră, în afara războiului dintre Rusia și Ucraina. Declarațiile au fost făcute în cadrul unui interviu pentru The Economist, scrie deschide.md
Potrivit șefului statului, ceea ce se întâmplă acum reprezintă cel mai mare pericol pentru R. Moldova de la independență încoace. Cea mai evidentă amenințare este cea militară. Rusia a amenințat că va extinde războiul până la granița de est a Moldovei. Pe 22 aprilie, Rustam Minnekaev, un general rus, a declarat că trupele ruse au drept scop crearea unui coridor spre regiunea transnistreană, unde, așa cum a declarat el, vorbitorii de limbă rusă sunt asupriți. ”Au fost cuvinte ingrijorătoare după ce am văzut ce se întâmplă în Ucraina”, spune Maia Sandu.
Ingrijorarea s-a adâncit trei zile mai târziu, când o explozie a afectat așa zisul Minister al Securității de Stat controlat de rușii de la Tiraspol, autoproclamata capitală a separatiștilor transnistreni. A doua zi, alte două explozii au distrus antenele folosite pentru a transmite posturi radio ruse de la Maiac. Nimeni nu și-a revendicat responsabilitatea pentru vreo provocare, dar Rusia are o istorie de organizare a operatiunilor sub steag fals care pot fi folosite pentru a justifica atacurile militare. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că exploziile au fost opera Moscovei. Serviciile de informații militare ucrainene care opereaza in Transnistria declară că au descoperit stocuri mari de pliante care îi indeamna pe vorbitorii de limba rusă de acolo să se mobilizeze.
,,R. Moldova este deosebit de vulnerabilă. Spre deosebire de Ucraina sau Georgia, nu a solicitat niciodată aderarea la NATO. Apartenența la Alianță, din care fac deja parte fostele republici sovietice Estonia, Letonia și Lituania, ar putea descuraja Rusia. Dar încercarea de a te alătura acum ar fi văzută ca provocatoare. Din vară au venit din Rusia avertismente informale ”de a nu exagera”, iar în ultimele săptămâni limbajul a devenit mai clar. R. Moldova are statutul de neutralitate stipulat în Constituția sa din 1994 tocmai din acest motiv. În situația de acum, NATO nu poate face nimic pentru a împiedica Rusia să atragă R. Moldova în conflict. Încercăm să facem tot posibilul pentru a ține țara departe de război. Dar neutralitatea nu ne oferă 100% [protectie]” spune președintele R. Moldova.
Nici R. Moldova nu poate face mare lucru pentru a se proteja, scrie The Economist. Armata nu dispune de avioane de luptă sau elicoptere. Din fericire, o invazie la scară largă nu pare iminentă. Pentru a întări trupele din Transnistria, forțele ruse ar trebui să avanseze cu aproape 200 km spre vest, prin Ucraina, de pe frontul actual. Alte pericole sunt că cei aproximativ 1 500 de soldați ruși (majoritatea transnistreni cu pașapoarte rusești) staționați în regiunea separatistă ar putea crea probleme în restul R. Moldova sau ataca Ucraina din vest. Ambele scenerii ar fi dificile pentru trupele prost echipate, dar există ingrijorări că de 9 mai, când Vladimir Putin va ține discursul său de ”Ziua Victoriei” la Moscova, s-ar putea începe declanșarea unei operațiuni.
În ciuda ofensivelor repetate, Rusia nu a reusit sa ocupe Nikolaevul pentru a spera să ajungă în regiunea transnistreană. Totuși, chiar dacă ar reuși asta, ar trebui fie să ocolească, fie să ia Odesa. Orașul este însă atât de bine apărat, încât viața aproape că a revenit la normal acolo.
Dar invazia nu este cea mai mare provocare, consideră președintele Sandu. O amenințare mai gravă o reprezintă conflictele sociale și economice create de Rusia, care ar putea arunca R. Moldova în haos. Maia Sandu este un fost consilier al Băncii Mondiale și un luptător dedicat și eficient împotriva corupției. Alegerea ei în 2020 a reprezentat o lovitură puternică pentru modelul cleptocratic de guvernare al Kremlinului. Oponentul său, Igor Dodon, era un politician cu viziuni puternice anti-occidentale și pro-ruse, iar cu un an mai devreme o concediase pe doamna Sandu din funcția de prim-ministru pentru încercările ei de a combate corupția. Acum, scrie The Economist, acesta conduce principalul bloc de opoziție din Parlament.
Rusia controlează R. Moldova în două moduri. În primul rând, prin intermediul gazului livrat, Gazpromul fiind principalul furnizor de gaze naturale pentru R. Moldova. Prețurile gazelor au crescut cu 380% în mai puțin de zece luni, potrivit președintelui Maia Sandu. Principalele conducte care intră în R. Moldova trec prin Transnistria, adăugand un alt punct de presiune.
În al doilea rând, aproximativ 80% din energia electrică a R. Moldova provine de la centrale din Transnistria alimentate tot cu gaz rusesc. Compania de energie electrică, care este deținută de Rusia, a crescut foarte mult prețurile și a refuzat sa acorde R. Moldova contracte pe termen lung, forțând Guvernul să negocieze continuu prețul energiei. R. Moldova ar fi rămas fără lumină pe 1 mai dacă Guvernul de la Chișinău nu ar fi reușit să negocieze un contract valabil o singură lună.
Prețurile uriașe la energie provoacă probleme uriașe într-o țară atât de săracă, scriu jurnaliștii de la The Economist. Guvernul a oferit subvenții pentru a atenua impactul. Guvernarea a facut un apel la UE pentru a primi o asistență de urgență în valoare de 300 de milioane de euro. R. Moldova se va bucura de mai multă securitate energetică odată ce vor fi construite noi linii electrice către România, dar asta va mai dura câțiva ani. În trecut, guvernările pro-ruse nu au făcut nimic pentru a reduce dependența energetică față de Moscova.
,,Forțele politice pro-ruse din R. Moldova au vorbit deja despre proteste masive și au cerut Guvernului să demisioneze și să organizeze alegeri parlamentare anticipate, astfel încât să poată da vina pe Guvern. Forțarea alegerilor anticipate va fi dificilă dacă Guvernul va rezista. Dar protestele ar putea obliga țara să ia măsuri neplăcute pentru păstrarea ordinii publice” spune Maia Sandu.
Pe lângă bani, Maia Sandu cere UE să dea dovadă de solidaritate politică, chiar dacă sprijinul militar direct din partea NATO nu este în prezent o opțiune. La o săptămână după ce Rusia a invadat Ucraina pe 24 februarie, R. Moldova a cerut să fie primită în UE. Guvernul a oferit rapid răspunsurile la chestionarul format din 366 de întrebări care i-a fost trimis, spune Maia Sandu, doar pentru a primi un alt chestionar, care conține 2 000 de întrebări.
Ar putea însă să treacă mulți ani până când R. Moldova ar primi statutul de membru al UE, dar numai recunoașterea R. Moldova în calitate de țară candidat ar trimite un semnal moldovenilor, UE și Rusiei că țara aparține Occidentului. S-ar putea ca fereastra să nu rămână deschisă mult timp. ,,UE ne poate oferi siguranță și ne poate ajuta să ne salvăm ca țară democratică”, spune Sandu.
Chiar și solicitarea statutului de candidat are riscurile ei, scrie The Economist. Dorința Ucrainei de a încheia un acord de asociere cu UE a reprezentat un pretext pentru anexarea Crimeei de către Rusia și ocuparea Donbasului în 2014. Dar agresiunea rusă forțează R. Moldova să meargă la risc.