Pe 3 martie 2022, Republica Moldova a semnat cererea de aderare la Uniunea Europeană. Moment care a fost țintit încă din 1994, dar care a oscilat asemenea unei cardiograme, doar că în acest caz, orice cădere și abatere de la planul inițial era taxată cu ani de așteptare, de disensiuni politice și pagube pe mai multe planuri. Statutul de țară candidat reprezintă o etapă intermediară pe calea aderării la Uniunea Europeană. Iar următoarele etape pe care trebuie să le parcurgă R. Moldova sunt și mai responsabile Astfel, rămâne întrebarea „cât suntem noi de pregătiți pentru a trăi într-o țară europeană?”, scrie agora.md
De la început de cale, din 1994
Relaţiile Republicii Moldova cu Uniunea Europeană au fost formal consacrate prin semnarea, la 28 noiembrie 1994, a Acordului de Parteneriat şi Cooperare (APC), care a intrat în vigoare la 1 iulie 1998 pentru o perioadă iniţială de 10 ani. Documentul stabilea cadrul juridic al relaţiilor bilaterale între Republica Moldova şi UE în domeniul politic, comercial, economic, juridic, cultural și științific.
La 13 iunie, 1995, Republica Moldova devine membră a Consiliului Europei (CE). Astfel, țara fiind cel de-al 36-lea stat membru cu drepturi depline la CE. Totodată, Republica Moldova devine primul stat din cadrul comunității statelor independente, care a fost admisă în Consiliul Europei.
Câteva luni mai târziu, la 2 octombrie, a fost semnat Acordul interimar privind comerțul între Republica Moldova şi Uniunea Europeană, care a intrat în vigoare la 1 mai 1996 și a stimulat schimburile comerciale.
În acest ritm și în acest context, încep primele vizite oficiale la Chișinău, iar R. Moldova prinde ușor vizibilitate pe plan internațional.
În februarie 2005, Republica Moldova a semnat, la Bruxelles, Planul de Acțiuni UE – Moldova, care stabilea obiectivele strategice de cooperare pentru o perioadă de trei ani, care ulterior a fost extins de mai multe ori.
Începând cu 2006, integrarea europeană rămâne doar pe hârtie, iar demersul în acest sens stagnează, din cauza presiunilor care continuau să crească din partea Rusiei, mai ales pe plan economic.
Mai cu optimism însă vine anul 2007, când au fost semnate acordurile de facilitare a regimului de vize cu UE și de readmisie, dar și anul 2010, când au fost demarate negocierile privind Acordul de Asociere cu UE.
Urmează anul 2013, perioadă în care în cadrul summitului de la Vilnius, Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană și care a fost ratificat în 2014.
Un alt moment important, în acest parcurs, este liberalizarea vizelor începând cu 28 aprilie 2014. Regimul de călătorii fără viză cu Republica Moldova facilitează călătoriile, afacerile și contactele interpersonale. Este un exemplu de progres înregistrat în privința îmbunătățirii mobilității cu partenerii din Parteneriatul estic.
Urmează o perioadă în care, din cauza disensiunilor politice, nu au fost făcuți pași semnificativi în această direcție, iar aspirațiile de a urma calea integrării europene au fost temperate. În 2017, UE devine principalul partener comercial al Republicii Moldova.
În momentul potrivit, la ziua potrivită
Pe 3 martie 2022, la distanță de o săptămâna, după ce Federația Rusă a invadat Ucraina, Republica Moldova a semnat cererea de aderare la Uniunea Europeană.
Documentul a fost parafat de către președinta Maia Sandu, iar cererea a fost adresată lui Emmanuel Macron, președintele Franței, țara care, la moment, deținea Președinția Consiliului Uniunii Europene.
La data de 5 mai 2022, Parlamentul European a votat rezoluția privind acordarea statutului de țară candidat la UE pentru R. Moldova, iar în cadrul Consiliului European din 23 iunie 2022, liderii Uniunii Europene au acordat Republicii Moldova statutul de țară candidată la UE.
Alt statut și lumină la capătul tunelului
Statutul de țară candidat reprezintă o etapă intermediară pe calea aderării la Uniunea Europeană. Pentru ca acesta să fie atins, au fost îndeplinite câteva condiții politice, economice și administrative, definite de Consiliul European de la Copenhaga în 1993 şi completate de Consiliul European de la Madrid în 1995.
Criteriile politice se referă, în principal, la caracterul democratic al statului, stabilitatea instituţiilor care asigură democraţia, respectarea drepturilor omului, la funcţionarea statului de drept şi la protecţia minorităţilor.
Criteriile economice se referă la realizarea unei economii de piaţă funcţionale şi la capacitatea acestei economii de a face faţă presiunilor competitive şi forţelor pieţei, din cadrul UE.
Și, nu în ultimul rând, criteriile capacităţii administrative de a face faţă obligaţiilor care îi vor reveni Republicii Moldova ca stat membru al UE. Acestea includ şi aderarea, ulterioară, la Uniunea Monetară.
Mai mult decât atât, statutul de țară candidat pentru aderarea la UE oferă Republicii Moldova o serie de beneficii, cum ar fi o perspectivă exactă de aderare la Uniunea Europeană, justiție corectă, instituții publice reziliente, acces la o piață internațională extinsă pentru producătorii moldoveni, dezvoltare durabilă, independență economică și energetică, atractivitate pentru investitori străini, asistență și sprijin pentru realizarea reformelor în domeniile cheie, acces direct la programe europene.
Multe au fost și multe au rămas (etape)
În procesul de aderare la UE, Republica Moldova trebuie să mai întreprindă următorii pași:
Să deschidă negocierile de aderare, cu acordul tuturor celor 27 de membri ai Consiliului UE;
În timpul negocierilor, Republica Moldova trebuie să implementeze legislația și standardele UE în toate cele 35 de capitole de negociere;
După ce negocierile cu toate cele 27 de guverne ale UE sunt încheiate, Comisia Europeană emite o opinie privind gradul de pregătire a țării de a deveni membru;
În baza opiniei, statele membre decid unanim să încheie negocierile, iar Parlamentul European trebuie să-și ofere acordul;
Toate statele membre și țara candidat semnează și ratifică Tratatul de Aderare. În urma acestora, Republica Moldova poate deveni membru al Uniunii Europene.
Menționăm că, pentru a avansa în parcursul aderării există obligativitatea îndeplinirii unor criterii. Acestea vizează 35 de segmente pe care Republica Moldova trebuie să le reformeze, pentru a fi în conformitate cu legislația Uniunii Europene.